Special

Romanian special forces. They are special!

Reclame

Cainele comunitar

Cainele comunitar. [Daca nu ai simtul umorului, sau daca te grabesti, vei vrea sa sari peste partea asta! Citeste ce urmeaza dupa fotografie!] „In functie de orasul si cartierul in care locuiesti sunt sigur ca ai avut parte de intalniri de gradul III cu aceasta fiinta enigmatica care salasluiste in negura tomberoanelor si a spatiilor industriale dezafectate. Aceasta magnifica creatura, cunoscuta deasemenea si sub denumirea de caine vagabont sau simplu… javra, duce o viata urbana plina de mister chiar sub ochii nostrii. Cainele comunitar desi are o viata grea, plina de nevoi si lipsuri, a ales sa spuna NU dominatiei umane, convietuind in acelasi spatiu cu omul, dar fiind totusi independent fata de acesta.” Mai multe despre viata acestei mirifice creaturi in viitoarea mea carte „Cainele comunitar – intre legenda si adevar”.

In imagine: un caine comunitar, instalat confortabil pe un scaun intr-un tramvai. [Nu stiu unde e facuta fotografia, dar intuitia imi spune ca e Romania. Am totusi dubii, pentru ca parca e prea curat in tramvai, scaunele par noi si cainele pare bine hranit].

Revenind la chestii mai serioase, orasele din Romania sunt pline de caini comunitari. Unele au mai multi, alte au mai putini, in functie si de cine a fost primar [remember T. Basescu]. Am avut ocazia sa locuiesc in diferite parti ale Iasului, si nush cum naiba peste tot am dat de caini comunitarii.

Exista numeroase cazuri de persoane atacate de caini comunitari. E deja celebru cazul japonezului care a fost omorat de un caine in centrul Bucurestiului. Mie nu imi este frica de caini, dar cand te intorci noaptea pe la ora 2-3 acasa si vezi ca trotuarul e blocat de o haita de 6-7 caini comunitari, instinctul de supravietuire iti spune sa treci pe partea cealalta de strada. Un alt inconvinient este faptul ca latra noaptea si e al dracului de dificil sa adorm uneori. Desi am geamuri termopan, si deci [teoretic] bine izolate fonic, tot aud cainele cum latra la 2 blocuri distanta.

Cu toate aspectele negative prezentate mai sus, nu am nimic cu cainii comunitari [cainele meu e un fost caine comunitar!].  Imi plac si iubesc animalele si e trist sa vezi cum unele persoane sustin eutanasierea cainilor vagabonti, sau mai rau ii otravesc sau ii tortureaza. Cat de fucked up psihic tre’ sa fii sa iti faca placere sa chinui un animal mai slab decat tine care nu ti-a facut nimic. Cainele nu are nici o vina, poate doar faptul ca e caine! Adica nu cred ca ne confruntam cu o conspiratie canino-masonica [ca tot sunt la moda conspiratiile masonice], prin care cainii isi propun sa cucereasca Romania din interior, oras cu oras, cartier cu cartier. Dupa ce a fost abandonat pe strada de catre om, cainele face ce stie el mai bine. Mai exact, face ce l-a invatat Mama Natura sa faca, si anume sa supravietuiasca. Inevitabil vina e tot a omului, care l-a aruncat in strada. …Dar lumea e plina de ura si unii si-o revarsa asupra animalelor. Trist!

P.S. Mai nou am citit undeva pe net, cum ca Romania „exporta” caini comunitari in Germania. Aparent germanii sunt mai interesati sa adopte cainii vagabonzi de pe strazile Sibiului, decat romanii [Ciudat, nu?]. Daca stai sa privesti din alt punct de vedere, ce ajuns Romania, pana si cainii comunitari pleaca in vest!

Despre cozi (partea a doua)

Zilele trecute au fost alegerile. Desi sunt total dezinteresat de politica din Romania [They’re all the same!], am fost la vot. Mai mult pentru referendum. Cu aceasta ocazia am avut minunata oportunitate de a mai sta la o coada. Si nu orice fel de coada, ci o coada de dimensiui epice!

Deoarece locuiesc fara forme legale, a trebuie sa ma duc la gara ca sa votez. Nu ma asteptam sa duraze mai mult de 15 minute, dar a durat peste o ora jumatate! [Am ascultat toata discografia de la Anti-Flag stand la coada!] Cand m-am asezat la rand era ziua si erau peste 50 de persoane in fata mea, iar cand am intrat in sectia de votare era noaptea si in urma mea erau peste 100 de  persoane. Oficial e cea mai mare coada la care am stat [Nici cand am stat la coada pentru permis nu era atat de multa lume!] A venit si o televiziune sa filmeze si ceea ce mi s-a parut deosebil de grotesc e ca la un moment dat, un tip de origine asiatiaca isi facea poze cu Coada! [Mi-l si imaginez, povestind rudelor… „Am fost in Iasi. Uite aici: Eu cu cainii comunitari, iar aici eu cu Coada de la sectia de votare de la gara!”]

In incheiere te las sa te delectezi cu un reportaj filmat in Gara de Nord din Bucuresti, la coada de la sectia de votare. Din motive necunoscute, nu pot incarca materialul video pe blog, asa ca pentru a urmari reportajul, intra aici

Poti spune pe litere f-r-a-u-d-a? Si te mai intrebi de ce naiba nu se schimba nimic in tara asta! Daca acestia sunt oamenii care decid viitorul Romaniei prin vot, atunci Romania nu are viitor! Rest in peace!

Despre cozi (prima parte)

In imagine un caine. Cu covrigi in coada. Fotografie preluata de aici.

Coadă… Exista mai multe sensuri care pot fi atribuite acestui cuvant [sunt sigur ca vizualizand imaginea de mai sus te-ai gandit la chestia aia lipita de fundul unui vertebrat]. Coada inseamna, conform unui dictionar online, sir de persoane care asteapta, rînd. Acesta este primul articol din trilogia „Despre cozi”.

De ceva vreme, in minunatul oras in care locuiesc, a apaut un nou trend [daca nu le ai cu engleza, trend inseamna curent, moda] si anume sa stai la coada. Dar nu la orice, sa stai la coada la covrigi [De ce naiba ai face chestia asta?! N-am idee!].

E an de criza. Oamenii nu au bani. Economia se duce dracului in jos. Firmele inregistreaza pierderi. Afacerile mici si mijlocii dispar peste noapte. Toate astea sunt atribute ale realitatii in care traim, dar nu si pentru covrigi! In ultima vreme apar simigerii [sau covrigarii, daca preferi] peste tot! Vanzatorii de covrigi inregistreaza profit! Oamenii stau la coada ca sa cumpere covrigi! Oamenii au bani sa cumpere covrigi in cantitati semi-industriale!

Zilnic trec pe langa o astfel de covrigarie, deschisa recent, de mai putin de o luna, in locul unui fost magazin de haine, si zilnic vad o coada in fata. Cam 10 oameni asteapta de obicei, la rand ca sa cumpere covirigi. In general nu prea imi pasa (de) ce fac oamenii „obisnuiti”, dar trecant zi de zi pe langa covrigarie, o intrebare arzatoare a luat nastere in mine: „De ce naiba stau oamenii la coada ca sa cumpere covrigi”. Pentru a afla raspunsul, intr-o dimineata, cand era coada ceva mai mica, ma opresc si cumpar 3 covrigi. Mananc unul. Nimic deosebit. Mai mananc unul. Da, sunt niste covrigi ok. Astept. Nimic. Cu siguranta nu au efecte euforice sau halucinogene. Il mananc si pe ultimul. Raspunsul: How the fuck should I know? For God’s sake, e doar aluat si susan/mac! Cu cat dai pe 2 covrigi, iti poti cumpara o paine! Si totusi vad oameni care cumpara cate 10 covrigi odata! Poti spune pe litere i-p-o-c-r-i-z-i-e? Trist!

In concluzie, daca vrei sa fii cool trebuie sa stai la coada la covrigi! Cu cat cumperi mai multi covrigi, cu atat esti mai cool! [Sarcasm!] Daca vrei sa-ti deschizi o afacere pe timp de criza care sa faca bani, fa-ti o covrigatie!

P.S. Maine urmeaza si a doua parte. Despre coada de la sectia de votare.

Despre criza economica

Am citit pe undeva cum ca recesiunea globala a luat sfarsit [EEEEeee si alte omanatopeice care denota bucuria!]. Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene, a anuntat in mod oficial ca recesiunea economica globala s-a incheiat. Asta s-a intamplat intr-o luni, mai exact pe 9 noiembrie 2009. Teoretic, asta ar insemna ca numai lucruri bune se vor intampla de acum incolo. Odata ce ai atins fundul gropii, nu poti decat urca. Personal, ma indoiesc ca acesta e sfarsitul recesiunii si al crizei globale si ca nimic rau nu se va mai intampla, dar asa sunt eu, mai paranoic.

Traind in Romania (an electoral and shit), deabia acum am inceput sa simt efectele crizei. Dupa un octombrie si un inceput de noiembrie in care portofelul meu a suferit efectiv o hemoragie si in care o mare parte din banii castigati cinstit in vara trecuta au zburat spre alte zari si portofele necunoscute, am decis sa tai din pierderi! Astfel ieri (19 noiembrie) s-au implinit 2 saptamani de cand nu am mai iesit seara/noaptea in oras „la un suc” [de creeale sau de struguri]. Pe langa rezolvarea partiala a problemelor financiare si a celor de somn, chestia asta a mai avut si un rezultat neasteptat, m-am trezit dintr-o data ca am o multime de timp liber. Asa ca m-am apucat sa ma uit la filme si sa citesc. Aveam si alte planuri ceva mai interesante de a-mi ocupa timpul liber, dar necesitau o oarecare investitie financiara, asa ca m-am oprit la astea.

Am descarcat de pe torente vreo 6 Gb de carti, marea majoritate despre psihologie sociala [o pasiune mai veche], dar si alte subiecte mai „practice” precum autoaparare sau cum sa desfaci incuietori. Evident, nu am cumparat carti din librarii pentru ca la ce scoruri au cartile in ziua de astazi, as fi iesit mai in pierdere decat daca as fi stat toate noptile prin baruri [Mai multe despre acest subiect poti citi in Ce carti fura romanii din librarii]. In orice caz, am de gand sa fac chestia asta pana pe la sfarsitul lui noiembrie, astfel incat sa mai economisesc ceva bani, evident ca sa-i cheltui in vacanta de iarna. Gasesc eu o modalitate!

In concluzie, criza economica poate avea si aspecte pozitive pe plan personal. Te poate face sa te apuci de citit si astfel te poate ajuta sa devii mai cult [daca a citi carti despre cum sa desfaci incuietori e o chestie culta…]