Porcaria aia numita fericire…

Cam dur titlul, nu? Ar fi sunat mai cool in engleza: That shit called happiness? Ma indoiesc! Deci, ce e aia fericire? Sau mai bine zis, ce inteleg eu prin fericire? Indubitabil termenul de fericirea are un inteles diferit pentru fiecare din noi. In esenta sa, cuvantul surprinde trasaturile generale si le ignora pe cele particulare…

Voi incepe sa descriu viziunea mea asupra fericirii printr-o scena de film, care m-a impresionat profund. Scena face parte din filmul „Into the wild”, si se petrece undeva pe final, fiind concluzia la care ajunge personajul principal:

Pentru cei care nu stiu despre ce e vorba, filmul „Into the wild” regizat de Sean Penn este o adaptare a cartii cu acelasi nume [pe care o recomand!] si urmareste povestea reala a lui  Christopher McCandless, care odata cu terminarea facultatii renunta la o viata conventionala pentru a trai in salbaticie [„la dracu, nu-i era bine acasa! ar putea adauga unii!”]. Spoiler alert! Dupa vreo doi ani de aventuri, aflat pe patul de moarte, acesta scrie pe o pagina a unei carti „Doctor Jivago” urmatoarele cuvinte: „Happiness (is) only real when shared”, adica ceva de genul: Fericirea este reala doar daca este impatasita…

Sigur, unele persoane pot defini fericirea ca pe ceva personal, un sentiment pe care il simt doar ele, dar in viziunea mea adevarata fericire este cea simtita in comun! Din experienta de viata pe care am acumulat-o pana acum, pot spune ca m-am simtit cu adevarat fericit doar atunci cand am avut pe cineva alaturi cu care sa impart acea fericire.

Fericirea e clipa aia infima in care simti ca ti-ai gasit locul, ca esti acolo unde trebuie impreuna cu cine trebuie! Fericirea e momentul ala atemporar in care saruti pe cineva special pentru prima data; momentul in care realizezi ceea ce ti-ai propus, desi nu credeai ca se va mai intampla; momentul in care poti fi tu insuti; momentul in care nu mai ai nici un regret… Sau pur si simplu niste chestii aparent minore precum un zambet si un rasarit de soare dupa o noapte lunga; stropi calzi de ploaie care se preling pe pielea bronzata;  sau valuri care se sparg de talpile voastre…

Despre fericire

In imagine: Un citat depre fericire, de Henry David Thoreau. Imagine preluata de aici

“Happiness is like a butterfly: the more you chase it, the more it will elude you, but if you turn your attention to other things, it will come and sit softly on your shoulder…”

„Fericirea e ca un fluture: cu cat il urmaresti mai mult cu atat te va evita mai mult, dar daca iti indrepti atentia spre alte lucruri, va veni si se va aseza usor pe umarul tau…”

Sunt modalitati mult mai mishto de a muri!

Cred ca iti dai si tu seama ce e in imagine… Imagine preluata de aici

Prin acest articol nu imi propun sa te determin sa te lasi de fumat. Ar fi foarte infantil din partea mea sa cred ca te vei lasa de fumat, dupa ce ai citit un articol pe acest blog. Let’s face it, daca nu ai avut taria de a o face din proprie initiativa, orice as scrie eu aici, despre nush ce statistici si efecte monstruase ale consumului de tutun, nu te va determina sa renunti la fumat.

In 2002, la Varsovia a avut loc Conferinta pentru Tarile Central-Est Europene [Nu stiu care e acronimul pentru asa ceva, dar sunt sigur ca exista!]. Una din hotararile luate a fost aceea de a se declara o zi nationala de marcare a luptei antifumat, in care sa se organizeze campanii prin care sa se sensibilizeze populatia asupra beneficiilor renuntarii la fumat. Astfel, in cea de-a treia joi a lunii noiembrie [Da, poti verifica in calendarul din dreapta, astazi este acea zi! 19 noiembrie 2009], este celebrata Ziua Nationala Fara Tutun.

Sincer, nu prea imi pasa de Ziua Nationala Fara Tutun, pentru ca eu nu fumez tutun. Daca nu m-am apucat de fumat in liceu sau in facultate, ma indoiesc ca o voi mai face vreodata. Chiar nu ma atrage ideea de a fi dependent de ceva. De ce sa am nevoie de o tigara pentru a fi fericit? Fuck it, pot fi eu insumi si fara! In viziunea mea fericirea si actiunea de a fi tu insuti sunt notiuni interdependente, dar sa revenim la fumat si fumatori. Marea majoritate a prietenilor, amicilor si cunostiintelor (de varsta apropiata de a mea) sunt fumatori. Mai toata lumea pe care o intalnesc fumeaza si mi se pare ceva foarte deosebit cand dau peste cineva care nu o face. Serios, mi se pare ca esti mai „cool”, daca nu fumezi, pentru ca esti diferit!

Cred ca 98% dintre fumatorii pe care i-am intalnit s-au apucat pentru ca asa au vazut la altii si pentru ca li s-a parut „cool” [Da, spirit de turma; intr-o societate in care individualitatea tinde sa fie o notiune abstracta, nu ma mira] … Si uite asa, se pare ca am aflat raspunsul la intrebarea de ce dracu’ se apuca lumea de fumat, desi stie foarte bine ca fumatul prezinta doar riscuri si dezavantaje? Ei bine, o fac pentru ca intr-un moment din viata lor sunt nesiguri si simt nevoia de a apartine de ceva, de a fi la fel ca ceilalti, de a se conforma. Trist!

In concluzie, exista chestii mult mai distractive decat sa inhalezi fum, dioxid de carbon, nicotina si alte porcarii in plamani si sa traiesti cu 8-21 de ani mai putin decat ai fi trait in mod normal. Stiu, inevitabil toti murim la un moment dat, dar exista modalitati mult mai mishto de a muri!