The Unseen – Something to say
Nu am inteles niciodata de ce oamenii simt nevoia sa iti puna etichete. Sau de ce isi pun singuri etichete si aleg sa le urmeze…
Nu am inteles niciodata de ce trebuie sa fiu intr-un anumit fel [rocăr, pancăr, rapăr, scheităr, satanist, drogat, comunist, anarchist, tocilar, pierde vară and so fucking on!]. De ce naiba nu pot fi doar eu insumi?… si atat! [Nimic mai mult, nimic mai putin!] De ce trebuie sa mi se atribuie o eticheta si de ce trebuie sa o urmaz? Sau sa o neg? De ce trebuie sa o urmez pana la capat? Fuck it! In esenta, nu eticheta imi dicteaza cine sunt, eu stabilesc sensul cuvintelor si implicit al etichetei!
Pe de alta parte, de ce ar trebui sa imi pese de etichetele pe care mi le pun altii? Sau de etichete in general? Stiu si eu, pentru ca [aproape] tuturor le pasa… Pentru ca ti se spune ca trebuie sa iti pese… Pentru ca asa esti educat/crescut… Double Fuck it!
Fii tu insuti pentru a fi liber!
Chronicle of Link 
Nu esti singurul care gandeste asta. Poate pentru ca asa au fost unii crescuti de mici. „Mama, fa-te politician, ca ai voie sa furi mult si bine”. Ei ce zici de eticheta asta, si de ce nu si-ar urma-o pana la sfarsit? Crezi ca nu le este bine? Multi o fac din teribilism, apropo de pancar, rocker, acum emo etc. Altii sunt pur si simplu prea fade, si-si gasesc cumva un tel, un model de urmat… rahat, parca ar conta. In fine, acum copiii spun ca vor sa fie Gigi Becali. Parca totusi era mai bine rocker, nu? 😀
You got a point! Mai degraba prefer rocker-ul decat fanul lui Gigi.
E trist ca lumea din ziua de astazi (in cea mai mare parte) nu mai gandeste, se iau orbeste dupa niste etichete si le urmeaza pana la capat. „Am vazut pe net ca e cool sa fii emo, hai sa-mi tai venele!”